🧪🦷 Ce legătură are chimia cu caria dentară?

Ce este smalțul?

Smalțul este stratul dur care acoperă dinții tăi. Este făcut dintr-o substanță numită hidroxiapatită (un mineral cu calciu și fosfor). Este atât de tare, încât este cel mai dur țesut din corp!

Dar... chiar și acest scut se poate topi dacă în gură devine prea acid.

Ce fac bacteriile cu zahărul?

Când mănânci dulciuri sau bei sucuri, zahărul rămâne pe dinți. Bacteriile din gură (în special una numită Streptococcus mutans) iubesc zahărul și îl transformă în acid – mai exact, acid lactic.

Reacția arată cam așa:
Zahăr → Acid lactic

Acidul acesta scade pH-ul din gură sub 5.5 – și atunci începe distrugerea smalțului.

Cum se topește smalțul?

Când pH-ul scade (adică mediul devine acid), smalțul începe să se dizolve:
Hidroxiapatită + Acid → Calciu + Fosfați

Cu alte cuvinte, dintele pierde minerale importante, și se formează o zonă slabă – care devine caria.

Cum ne apără fluorul?

Fluorul este un super-erou pentru dinții noștri! Se găsește în paste de dinți și ajută smalțul să fie mai rezistent, formând fluoroapatită, care este mai tare decât hidroxiapatita și nu se dizolvă așa ușor în acid.

Ce face saliva?

Saliva este ca un „laborator chimic”:
- neutralizează acizii (ca o soluție tampon),
- aduce calciu și fosfați înapoi în smalț (remineralizare),
- curăță gura de resturi de mâncare.

Dacă nu ai suficientă salivă (de ex. dacă respiri pe gură sau iei unele medicamente), ai un risc mai mare de carii.

Ce putem face?

1. Periază-ți dinții de 2 ori pe zi – pentru a înlătura bacteriile și zahărul.
2. Folosește pastă cu fluor – pentru a întări smalțul.
3. Limitează dulciurile și sucurile acide – ele cresc aciditatea în gură.
4. Mestecă gumă fără zahăr – stimulează saliva.
5. Mergi regulat la dentist – prevenția e mai simplă decât tratamentul!

🧠 Reține:
Caria este o reacție chimică în gura ta, dar TU poți controla chimia cu obiceiuri bune!

Bibliografie

1. Fejerskov, O., Kidd, E. A. M. (2008). Dental Caries: The Disease and its Clinical Management. Wiley-Blackwell.
   
2. Marsh, P. D. (2003). “Are dental diseases examples of ecological catastrophes?” Microbiology, 149(2), 279–294.
   
3. Bowen, W. H., Koo, H. (2011). “Biology of Streptococcus mutans-Derived Glucosyltransferases: Role in Extracellular Matrix Formation of Cariogenic Biofilms”. Caries Research, 45(1), 69–86.
   
4. American Dental Association (ADA). https://www.ada.org – Ghiduri despre prevenția cariilor și rolul fluorului.
   
5. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) – Oral Health Basics. https://www.cdc.gov/oralhealth
   
6. Manuale de chimie și biologie pentru gimnaziu și liceu – Editura Corint, Editura Art.